cautare

duminică, 2 septembrie 2007

imprumuturi

Drumurile gandurilor noastre se schimba cu fiecare zi, cu fiecare noua experienta. Ieri radeam de cat de ciudat arata, azi ma gandesc la el intr-una. Ieri mi se parea ca o oarecare ea este frumoasa, astazi mi se pare o prostanaca imputita. Ni se intampla fiecaruia, numai ca fiecare asteptam ca asa ceva sa nu se intample decat lui. Mi se pare ciudat sa zica ca nu il mai iubeste... ieri zicea ca il va iubi intotdeauna. Oare tine de superficialitate, oare asa suntem toti? Sau revenim la vechea tema, sentimentele trebuiesc simtite, nu conservate?
Totdeauna exista, cum exista si niciodata, cum exista si te iubesc, numai ca toate exista numai atat timp cat exista acum. Pactul cu diavolul mi se pare cea mai inteligenta miscare pe care o poate face un om. Asigurarea bucatii de viata care ti-a ramas, ca va sta sub umbrela fericirii, merita o eternitate de chinuri! Doar ca asa simt acum. Oare maine, cand voi fi in alte circumstante, voi mai gandi la fel? Hilar, dar de pe acum stiu ca nu. Atat de adevarat este fiecare sentiment, atat de adevarata este iluzia fiecarui moment cand spui ca esti fericit, incat trebuie sa te bucuri de el, incat te rog, iubitule, uita ca maine vei sti ca nu este adevarat!
Eseuri de noapte, dupa ce, inca o data, mi-am bagat nasul in Ananis Nin, si tocmai mi-am amintit: este o carte imprumutata... ca si viata...

Un comentariu:

AnthonyBlack spunea...

Adevarat, e greu sa stii ce crezi si ce simti. Devine si mai greu atunci cand iti dai seama ca tot ce cunosti se clatina. Cand constientizezi fragilitatea opiniilor tale. Pentru ca numai asta pot fi sentimentele pana la urma... Crezi ca il iubesti. Crezi ca te iubeste. Crezi ca nu il mai iubesti. Crezi ca nu te mai iubeste. Din vanitate... uneori il mai rostesti si pe "stiu". Vai ce fiinte suntem. Bipezi inteligenti cu sulfete proaste si frumoase, cu unghii late si fara pene, fara aripi, purtati de orice rafala infanta de vant. Subjugati clipei. Star-uri ale momentului....