cautare

joi, 24 iulie 2008

Florentin. Agent imobiliar

L-am vazut cum ma priveste, cu coada ochiului, de pe banca de langa mine. Se tot fastacea... Si-a dat ochelarii jos, ca sa vad exact pe cine tintuieste cu privirea. Pe mine...ok, era foarte evident. Am inceput sa numar in gand. Stiam ca are sa vina sa imi spuna ceva. Felul in care se misca, mi-a spus asta, din prima. Mi s-a facut cald. Mi-am scos bluza si am ramas in tricou. Am cotrobait in geanta si mi-am scos, cu nesimtire, rujul. Culoarea nisipurilor fine. Si-a scos o tigara si a inceput sa caute prin buzunare. Ce jalnic. Cu toate astea arata foarte bine. S-a ridicat si l-am vazut in picioare. Da....
Nu te supara, ai un foc?
Am inceput sa rad. Chiar avea nevoie de trei minute ca sa nascoceasca replica asta? Altii in trei minute darama muntii, daca ma intelegeti... Nu am spus nimic. Mi-am scos bricheta visinie si i-am intins-o. Mai seducatoare de atat nu puteam sa fiu... nici mai evidenta.
Multumesc.
Hai frate, multumesc? Nu, serios, nici un "Te cunosc de undeva", nici un "Ce buze ai!" nimic? Nimic. Si-a aprins tigara si a trecut, cuminte, inapoi, pe bancuta lui. Vai cum sunt barbatii...Mi-a scos si eu o tigara din pachet si am incercat, evident aiurea, sa mi-o aprind. O data, de doua ori. Oh, la dracul, nu mai merge bricheta... A trebuit sa merg la el, sa ii cer sa imi aprind tigara de la tigara lui.
Astepti pe cineva? ma intreaba...
Nu...
Atunci am putea sa impartim aceeasi banca.
Nu stiu cum sa exprim cat mai bine, cata sexualitate emana tipul. Modul in care isi misca buzele cand vorbea...
Da, ok, daca nu te deranjeaza.

Am vorbit cateva minute dupa care mi-a spus sa mergem sa ne plimbam, putin. Am fost de acord. Dupa ce ne-am pus amandoi ochelarii de soare, el mi-a intins mana. Sa ce? Sa il iau de mana? Ma gandeam ca o fi vre-un romantic pe care trebuie sa-l ascult, aparent interesata, o gramada de timp, pana sa se intample ceva... Si pana sa se intample sa-mi dau seama ca nu mai vreau...
Am un apartament chiar aici, deasupra, nu ai vrea sa bem o cafea, la mine?
That's my boy!
Raspund, Ok, dar sa nu dureze mai mult de jumatate de ora. Trebue sa ma intorc la serviciu.
Ah, nu m-am prezentat. Florentin. Agent imobiliar.
Uite vezi, d-asta nu trebuie sa stii foarte multe amanunte despre barbatul cu care te culci. Agent imobiliar? Deee Ceee??? Florentin!?!?!?!?
Evident ca avea o casa specifica unui agent imobiliar. Curat. Simplu. Nimic extravagant. S-a scuzat ca ma lasa, cateva minute, singura. Merge sa faca cafeaua. Deja nu mai conta... cu toate ca... avea ceva... excitant. Asta era cuvantul. Am deschis televizorul. S-a intors cu cafeaua. Buna. Bun. S-a asezat langa mine, a pus cestile pe masuta din fata canapelei si mi-a apucat maxilarul cu mana stanga. M-a sarutat tandru, romantic, fin. I-am atins gatul cu buricele degetelor si au alunecat pe piele, pana spre clavicula. Mi-am bagat unghiile in carnea lui. A gemut incet.
Vrei sa mergem dincolo? a intrebat.
I-am luat mana, i-am privit degetele si am inceput sa le sug... unul cate unul.
Nu, haide mai bine sa bem cafea.
De ce?
Cum, de ce?
Pentru ca ma cheama Florentin sau pentru ca sunt agent imobiliar.
Am oftat.
Amandoua, am raspuns.

Si daca m-ar chema Horatiu si as fi pictor?

Mi-a placut raspunsul lui... Asa e, chiar nu avea nici o importanta. M-am ridicat si am intrebat unde este camera cealalta.

Nu m-am mai dus la birou, am facut sex ca doi straini care se iubesc. Apoi mi-a arata tablourile. Talentat. Desena pulbere de fluturi. Si il chema Florentin.

2 comentarii:

cristina spunea...

huh, agentii astia, niciodata nu stii ce-i cu ei. asta parca ar fi din procust... da` daca era maseur? sau contabil? sau strungar? sau sculptor? :)

diana vlase spunea...

o poveste este o poveste, oricare sau oricum ar fi personajele:)