cautare

miercuri, 13 august 2008

ganduri la miez de noapte...

la propriu... E miezul noptii si, desi imi este cam somn, m-am gandit sa imi vizitez blogul. Nu de alta, dar am fost trasa de ureche in sensul asta.
Am citit inceputul unei carti dragute (desi inceputul reprezinta cam jumatate din carte). Se numeste "Cafeneaua De Ce Te Afli Aici?". Evident ca este o brosurica despre existenta umana. Mi se pare din ce in ce mai hilar interesul asta pe care oamenii il dau existentei. Cum ar spune cineva. "Oamenii isi petrec timpul facand copii, pe cand tu ti-l petreci gandindu-te ce chestie ar mai fi." Normal ca glumesc cand spun de interesul omenirii pentru existenta... exista de mii de ani si este la fel de ineficient pentru viata ca tzantzarii pentru Delta. Is it?
Zice acolo o poveste draguta cu un om de afaceri si un pescar.
Omul de afaceri a venit in vacantza intr-o zona unde existau multi pescari. Si merge la cel mai vesel dintre ei si il intreaba cum isi duce existenta. Pescarul ii raspunde ca pescuieste toata ziua, seara cineaza impreuna cu sotia lui si copii, apoi merg la o plimbare pe malul marii. Uneori prinde mai multi peste decat pot manca, dar pescuitul este cea mai mare placere a lui. Omul de afaceri, cu gandirea lui aparent practica, il indruma pe veselul pescar sa se apuce de o afacere, sa vanda surplusul de peste si, in cativa ani, isi mai poate cumpara o barca, iar in zece ani ar putea avea chiar un birou in centrul orasului, de unde sa isi gestioneze treaba. Pescarul zambeste si spune ca ar fi interesant sa faca din ce in ce mai multi bani, sa munceasca pe branci, sa nu aibe nici un ragaz, ca la batranete sa poata sta linistit sa pescuiasca toata ziua, seara sa manance, la cina, pestele de peste zi, apoi sa mearga cu sotia lui si cu copii intr-o plimbare pe malul marii...
Omul de afaceri nu a inteles...
Fabulista, evident, fara amanunte, ca sa se plateasca drepturile de autor, dar interesanta. Pare trist ca ne vindem vietile, in rate, lunar, pe cate opt, zece ore pe zi, ca sa ajungem sa facem ceea ce ne place intr-adevar si ceea ce nu costa mare lucru...
Oricum exista net, tv, cluburi, cafenele, mall-uri care sa ne tina departe de esenta...
E ok!
Noapte buna...

3 comentarii:

Anonim spunea...

cat adevar in randurile tale,suntem ca natie dominati sa castigam cat mai mult din munca si cand ajungem in varful ierarhiei, sa uitam de unde am plecat...Si nu uitarea e o problema in sine, ci faptul ca ii umilim pe altii care se lupta sa supravietuiasca,da, ati citit bine , sa supravietuiasca...cata ironie a sortii si cand te gandesti ca poti sa te duci dincolo intr-o clipa...fiti optimisti si nu uitati ca in urcusul vostru, sa ii salutati pe toti oamenii, caci s-a putea ca la coborare sa va intalniti cu o parte din ei.

diana vlase spunea...

haha, ce dragutz. Asa este, nu stai mult in varf...
Dupa cum spune cineva drag mie, important este sa fii onest si cu tine si cu ceilalti, deopotriva.

Anonim spunea...

dincolo de cuvinte,suntem noi,oamenii care avem si ganduri, unii dintre noi si sentimente si simtiri,intr-o lume dominata de consum,de "trairea clipei" si atat...ce gol iti poate lasa intalnirea cu oamenii acestia...mie un om obisnuit indragostit de teatru asta imi lasa, cum va simtiti voi cand cineva va priveste si va spune cat valorati, dandu-va "pretul corect"?!