cautare

joi, 20 noiembrie 2008

Elefantii

"Imi pare rau pentru situatia creata. Nu ar fi trebuit sa merg pana acolo. Daca am gresit, te rog sa... te rog sa nu ma uiti. Ramai cu bine. M"

Asa arata biletul pe care l-a gasit pe perna, in ziua aceea. Era de la Calin. De ce s-a semnat M? Ii cunostea scrisul iar faptul ca hainele lui nu mai erau aruncate pe pat, spunea multe. Nu era neaparat un lucru rau. Mai pleaca oamenii. Bine ca nu locuia ea la el, ca sa fie nevoita sa se taraganeze cu bagaje si tot restul. S-a ridicat din pat, s-a intins si a mers spre bucatarie. A trecut prin fata oglinzii, de care sunt prinsi elefanti in miniatura. Arata rau. Cu fata sifonata, ochii umflati, o durea spatele si incepuse sa ii iasa o masea de minte. A pus biletul de la Calin sub un elefant si s-a dus sa isi faca cafeaua. A pus o ceasca jumate in ibricul innegrit (daca era si el, ar fi pus trei cesti), a dat drumul la aragaz si s-a mai privit o data la oglinda. "te rog sa nu ma uiti"... Ce poate sa insemne acel M de la capatul biletului. A pus doua lingurite de cafea peste apa clocotita si a incercat sa sune. S-a oprit repede. Nu, de ce sa il sune. Are ea nevoie de complicatii? Cu cafeaua in mana s-a tarat pana in camera, si-a scos o rochie lunga si o esarfa si le-a tras dupa ea, la oglinda. Pf, ar mai fi dormit o viata, sau macar nu s-ar fi trezit cu biletul pe perna. Pana sa gaseasca o bricheta functionala, s-a mai uitat la elefantii de pe oglinda. Pareau un grup de oameni care asteapta autobuzul la universitate. Mici, infrigurati, saraci si singuri. A inceput sa vobeasca cu ei. Sa le spuna lucruri frumoase ca sa nu ii mai vada asa. Din oglinda a auzit un "linisteste-te, suntem in regula" . Ce, a innebunit ea sau au inceput elefantii sa vorbeasca? M, scris la capatul biletului, elefantii care vorbeau, fata ei umflata si sifonata, lumina prea alba a diminetii reci de decembrie... I-au trecut doua ganduri filosofice printre urechi, dar au fost scurtciuitate de inca o replica a elefantilor. "Asa faci mereu, cand sa fim siguri ca ti-ai amintit de noi, de intorci in grota ta cu ganduri." Ce? Razna, definitiv. S-a gandit sa le raspunda, sa se scuze, numai ca i se parea penibil sa vorbeasca cu niste figurine din plastic. A gasit bricheta si si-a aprins o tigara. Slims, pentru ca in pachetul ei nu mai era decat un mesaj despre fumatorii care mor mai tineri. Si-a infasurat esarfa in jurul gatului, si-a tras geaca scurta de piele si si-a netezit parul. Chiar daca ar fi angajat o armata de make-up d-aia, tot urata ar fi fost. A mai aruncat un ochi in oglina si a vazut ca ii cazusera colturile gurii. Chipul ei era trist cu toate ca pititcul din suflet era destul de drogat cu nicotina, miere si un pliculet de zahar brun. Si-a amintit ca in ajun Calin ii spusese ca singura chestie digerata de sufletul lui era corpul ei. A zambit ca sa isi ridice colturile gurii, a spus "Pa" elefantilor, desi stia ca o luase razna. A scris pe oglina, cu o carioca visinie, ceea ce citise nu de mult intr-o carte. Sau vazuse intr-un film... poate. "Nu exista rezolvare geografica pentru o problema emotionala."

Cand s-a intors de la serviciu, avea parul ravasit, esarfa nearanjata si cearcane adanci. Le-a spus "Buna seara" elefantilor si s-a dus la baie, cu trei reviste in mana. Nu mai era biletul. A iesit din baie, cu chilotii albastri in vine si s-a uitat in hol. Nu mai era biletul. Si-a reconstituit povestea de dimieata si a vazut, foarte clar, cum il pusese sub elefantul din mijloc. M. Nu era.
I-a sunat telefonul. Era Calin. Se scuza ca a plecat inainte ca ea sa se fi trezit si inca o salva de scuze pentru ca nu a avut timp sa dea nici un semn toata ziua. "Ti-e foame? Mergem sa mancam? Stii la ce ma gandeam... Maine am putea sa mergem la Gradina Zoologica, am auzit ca au adus o pereche de elefanti de toata frumusetea."
Ea nu spunea nimic.

2 comentarii:

master shifu spunea...

concluzia e ca e ea nebuna sau ca prietenul ei e defapt un fel de chris angel?

diana vlase spunea...

dar de ce sa tragem concluzii?