cautare

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Perfect Saturday

Cum se poate sa te trezesti cu capul limpede dupa ce bei tone de alcool? Nu stiu, ca eu am baut numai apa plata si m-am trezit cu ditamai capu'. Mi-am pus ochelarii de soare si am plecat la munca. Da, stiu ca nu a fost soare, dar calatorii din 41 nu trebuiau sa vada oribilaciunea de Vlase, cu ochi umflati!
Baloanele marfa aseara, pacat ca se spargeau continuu (le-am umflat prea tare), de ziceai ca e la revolu'. O sa am si cateva poze de la Aniversarea Friday Night de la Malibu, daca mi le da si mie Dan... Astazi, munca "all day long" (productiv, insa) si acum, la plecarea din minunatul bero ma gandeam ca nu am ajuns la teatru, cum imi propusesem, pentru ca piesa incepea la 7 juma' si eu mi-am dat seama de lucrul asta pe la 7,20.
So...



Glorie - Vladimir Nabokov
Citesc cartea asta, despre care nu imi dau seama daca e marfa sau nu (sau daca am eu inteligenta necesara sa ma prind ca este...), dar am gasit ceva foarte adevarat in ea:
"De mic, maica-sa il invatase ca a-ti exprima in public o traire profunda, care imediat se degradeaza in aer liber si ajunge sa semene cu aceeasi traire a altuia, nu e doar ceva vulgar, ci un pacat fata de sentiment."
Misto... In alta ordine de idei, nu s-a inscris nimeni sa viziteze azilul, in afara de cativa oameni dragi... Trist.

Mi-am dat seama ca am imprumutat cartea asta scrisa de "Vladimir" imediat dupa ce s-a nascut Vladimir. Cam spooky, nu?

Acum eu...
Pe pajistea cu maci de langa calea ferata se vedeau toate culorile lumii. Rosu, verde, albastrul cerului, galben... Am vrut sa fac o poza dar mi-am dat seama ca numai in urma cu doua zile mi-am pierdut telefonul mobil. Acum am, din nou, rasnita mea draga. L-am rugat sa opreasca masina. Am privit, pret de cateva minute, cat de frumos arata pamantul asta de care ne batem joc cum putem mai bine. Ma intrebam, oare in ce garsoniera ponosita s-o fi aflat un tablou care sa infatiseze o poza a unui tablou asemanator? Poate ca intr-un apartament cu covor persan verde, mobila ceausista si carti d'ale lu' Jack London si Sandra Brown, chiar in mometul asta, moare cineva. Sau si-o trag unii. Sau o gospodina face taitzei de casa. Sigur a mai remarcat cineva imaginea asta. Numai ca natura nu mai are acceasi frumusete, in arta. Acum se deseneaza cubul. Sau punctul. El a inceput sa bata din picior. La ce te tot uiti, ma intreaba. Daca nu era nici un subiect in cadrul meu vizual, inseamna ca ma uitam la cat de frumos se vede imaginea asta. Lanul de maci salbatici, taiati de calea ferata. La nimic, raspund. Nu aveam de gand sa ii dau explicatii, daca tot nu putea sa vada... Pai, haide, ca ajungem poimaine. Barbatii sensibili par poponari, barbatii insensibili sunt doar barbati. Deci, am zambind, asingurandu-ma ca am langa mine un barbat, nu un poponar. Uf, ce usurare, jezz...
Am plecat dupa ce am rupt o floare rosie si mi-am pus-o in par. Aveam un ruj la aceeasi culoare. Mi-am pus picioarele pe bord si m-am dat cu ruj. Sunt frumoasa? am intrebat. Da, a raspuns, fara sa ma priveasca. Mi-am strans buzele, ca si cum nu as fi avut, pana mi s-au vazut gingiile. Uite, sunt sau nu sunt frumoasa? Conduc, Diana, nu te pot privi. Mai opreste putin, i-am spus. Ce mai este acum?!? Nimic. Vreau sa fac pipi. Nu vroiam, vroiam sa nu mai stau cu el in aceeasi masina. Puteam sa fac autostopul. Macar soferilor de tir nu le ceri nimic. Decat sa miroasa a transpiratie statuta si sa claxoneze tarfele. Mai avem putin pana la o benzinarie, opresc acolo. Bine, am spus.
Am continuat sa ma uit pe geam si sa ascult Dear Malika. El a facut o depasire apoi a semnalizat ca trece inapoi, pe banda lui. A oprit, insa. S-a intors catre mine. Ce este? intreaba. Ce este? Ce-am facut? A zambit ca un Eminescu plin de nemurire. Sa stii ca singurul motiv pentru care barbatii nu reactioneaza la aparenta voastra sensibilitate este pentru ca voi, femeile, sunteti stupid de sensibile. Era frumos peisajul, dar ce ai vrea sa fac, una mica in fatza lui? Serios? A fost suficient sa privesc si sa imi dau seama ca natura este o chestie marfa. Nu trebuie sa opresc masina, sa plang langa pamant, sa scriu o poezie si sa imi tai o vena, ca sa realizezi tu ca si eu simt. Si esti frumoasa, cu sau fara floare in par, cu sau fara rujul rosu, cu sau fara botul de cal. Acum putem sa mergem linistiti?
Da...

4 comentarii:

Anonim spunea...

Esti o pacoste. Cum te suporta?

diana vlase spunea...

Daaa, fireste pentru ca in noiembrie sunt campuri de maci iar eu, din biroul meu din Pipera, ma uit pe geam si ma dau cu ruj. It takes a lotta brain?

master shifu spunea...

some men hide their emotions. some burry theirs...

diana vlase spunea...

:)