cautare

luni, 19 ianuarie 2009

Duca-se'n vazduh...

Stelele au scaparat
Toate
Odata.
Linistea de dupa
Lasa urme de viu
Pe corpul rece
Pe corpul gol
...
Ce nasol.

Teama de acalmie
Invie
Foamea de fericire.
N-am nevoie,
N-am voie
Sa am.
Nimic din ceea ce nu poate fi
Al meu.
E greu.

Pe cerul negru
A rasarit o stea.
Aiurea.
Cine o mai crede?

Duca-se'n vazduh...

Intre dansuri umbrite
De patimi putrede, strivite,
Nici un nou manunchi de astri
N-o sa-mi mai deie
Stele, stele, stele.

Frumasa-i linistea nefericita
Dintre doua fericiri inutile.

2 comentarii:

Attila Vago spunea...

Pur si simplu nu am cuvinte... N-am stiut ca scrii si versuri...

diana vlase spunea...

:)