cautare

marți, 15 martie 2011

P(utere)A(lui)C(are)T(ace)

Am uitat cine sunt. Fumez. Nu mai fumez. Nu imi pasa. Apoi ma doboara o dorinta de a-mi imbratisa oamenii. Imi pasa. Sunt desavarsita cand scriu. Pacat. Nu stiu sa scriu. Sunt frumoasa. Nu sunt, atat timp cat nu mi se spune. Des. In fiecare zi. Sunt proasta. De destepti e plina lumea. Lumea. Eu inca ma lupt cu notiunea de tara. Ce stiu eu de lume? Nu stiu.
Ce stiu?
D. Cumva cea mai semnificativa litera din alfabet. Dumnezeu, poate. Dar eu nu cu dumne... Dracu se scrie cu d mic. Degeaba. Dinamita. Da-o ma-n... Da-o! Ca e tot cu d.
E. Ecluza ma trimite mereu cu gandu la Zale. Era o vreme cand emanam altceva. Existam altcumva. Elefantul a disparut. De atunci il iubesc pe Murakami.
P. Mircea Badea este un pamflet. Nu el. Asa vine. Putere. Putoare. Punere in scena. Scena puterii pute. Este pentru prima data cand scriu cuvantul asta. Partz.
R. Tara mea. Rabdare. Razbunarea e arma prostului. Vreau sa fiu proasta. Nu mi-a iesit sa fiu desteapta. Dar nici nu pot sa ma razbun. Ca o gaina. Cu aripi dar fara functionalitate in sensul tuturor drumurilor care duc la Roma... Romania.
E. Din nou. Nimic mai mult. Nimic mai putin. Doar. Emilia.
S. Saru-mana soare pentru samanta semanata pe sexul lui. Ha. Serpuite curg apele de pe Muntele Negru pana in fata blocului la mine. Intre Micro 21 si Micro 19 e doar o strada. Siret.
I. Bre! Iubirea e invechita. D-aia nu ne mai plac magazinele de fitze. Vrem la second. Azi mi-am luat o geanta la cinci lire. Dintr-unu'. Iubire n-aveau acolo.
E. Eram in clasa a doua cand am inceput sa invat engleza. Am cautat o dupa-amiaza intreaga intelesul lui 'the'. Cu mama. Nu l-am gasit. Asa ca, daca nu-l stiu, nu exista. Daca nu exista, nu doare. Daca nu doare, poola mea, aia e. Uneori imi amintesc. E. N. D.

Un comentariu:

Eu spunea...

D... Diana?!? :)) Acum chiar e semnificativa litera asta.. Cred ca avem nevoie de mai multe alfabeturi, unul pt certitudini, si unul pt dubii de ex (cu siguranta, asa s'ar mai reduce din confuzii).. De prea multe ori nu stim ce vrem, iar asta si pt ca nu stim cum sa formulam exact ce ne lipseste, iar daca aflam de la altii ceea ce gandim despre noi (dar ne ferim sa ne'o recunoastem) constatam cu o uimire care reflecta prostia (in cele mai comice forme ale ei) ca nu ne cunoastem de fapt..

Micile tragedii, inainte de a fi "intamplatoare" sunt necesare!...